Despre Integrarea Europeana si transportul suburban de animale

Adeptilor Integrarii in UE li se dedica.

Am avut ocazia, dupa o pauza de 6-7 ani, sa calatoresc pe o ruta suburbana zilele trecute. Ceea la ce am asistat impreuna cu familia e strigator la cer …si strigator la cei care cauta integrare oriunde si nu fac nimic inafara de a prosti lumea, care numai luminata nU E. E critic si faptul ca aceasta situatie nu s-a schimbat cu nimic de 7 ani!

Asa cum stiam situatia in 2001 – asa si a ramas:

1. microbuse adaptate la transportul de pasageri la care le zic dezmierdator “scotovoz” (masina pentru transportarea animalelor): captusite cu niste toale sintetice la care daca le zici murdare – nu spui nimic, cu niste scaune primitive tixite aiurea, etc
2. mizeria umana si materiala
3. soferii acestor “unitati de trasnport” obraznici, nervosi si intoleranti
4. unica schimbare – in 2001 iesirea din Chisinau o faceau pe la Universitatea Tehnica, prin tufarii si huditele dintre constructiile de pe acolo, azi ei se furiseaza din oras pe la Doina

Displace mult clipeala asta inlacrimata a moldovenilor cand li se vorbeste, perfid, despre frumusetea si perspectivele integrarii in Uniunea Europeana. Dar nu se face nimic pentru a trai ca lumea in ziua de azi cu sau fara integrari. Lumea, in cazul dat pasagerii care calatoresc, nici nu-si inchpuie sa ceara sa fie tratati ca niste oameni de la semenii lor, nemaivorbind de conducere.
In timp cand sunt trasi pe sfoara in cele mal clasice scheme lumea noastra urca cuminte “la strunga” din transport si:

• 10 oameni stau azezati, pe niste scaune care permit sa-ti sprijini dintii liber cu geninuchii, restul 20-25 (cati incap) stau aninati ca niste maimute in acest scotovoz
• inghit praf si mizerie
• in lipsa aerisirii suporta cele mai chinuitoare mirozne care vin de la lumea obosita, de la cumparaturile ei, caldura etc
• suporta badarania unor conducatori care, daca n-au fasot imbecili, au devenit asa. Si conduc reiesind din aceste caracteristici
• lumea nici macar nu se intreaba daca s-ar putea sa fie si altfel calatoriile lor in transport in particular dar si viata lor la general.

Care integrare si cine sa fie integrati? Nici o integrare nu ne va ajuta atata timp cand noi nu vom putea sa fim niste oameni demni in viata asta a noastra. Nu ne vor ajuta integrarile daca, de exemplu, la intrebarea “cata lumea ai de gand sa incarci aici?” clipim cu ochi umezi de oaie si …acceptam raspunsul “Uite, ii numar, incarc 30 de oameni si gata”. Intrun bus mic care poate sa asigure transportul a 10-11 oameni. Situatia e simptomatica si dureaza de foarte multi ani si va mai dura.
Las` sa sa mearga toti utilizatorii doinelor de europenizare a noastra de cateva ori in transportul suburban si semilegal de pasageri ori si apoi am sa-i vad cum vor mai canta si pe cine vor mai crede. Lumea noastra, foarte umila, accepta sa fie tratata ca pe animale. Timp de 7 ani daca se revolta cineva – nu-i sustinut de ceilalti. Timp de 7 ani nici un sofer de microbus n-a fost macar batut odata, ca de zis i s-a zis de mai multe ori si s-a vazut ca nu intelege.
Este o buba grea a noastra care trebuie tratata. Nu stiu daca si cand va fi tratata dar stiu ca in cazul tratarii – necesitatea integrarilor va scadea mult…

3 comentarii, opinii şi altceva.

• 

  olgina, July 12, 2008 @ 10:00 am

  marea problema a noastra este ca suntem niste ‘oite’ si ne lasam dusi acolo unde ne indeamna ciobanul fara ca sa ne intrebam daca e bine sau nu, de reporosat, protestat nici nu mai zic nimic.
  toti sunt apatici, toti se gindesc doar la turta lor…..
  de cite ori am avut ciocniri cu asa soferi de maxi-taxi, nimeni din ceilalti pasageri nu a sarit sa ma sustine, pina si cel de linga mine imi spune ‘taci, mai, tie iti trebuie probleme, stii oricum ca nu vei rezolva nimic’. Si asa ne traim viata de la o zi la alta, acceptind si inghetind umilinta, lipsa total de respect nu pentru ca ai fi tu cineva acolo cu functie mare in stat, ci pentru simplul fapt ca este OM.

  P.S. articolul asta al tau mi-a dat mult ‘curaj’ pentru curinda mea intoarcere in tara. Nici nu stiu ce sa fac ca sa ievit asemenea situatii. Imi inchipui ca voi fi doar in lacrimi fiind impotenta la a face ceva. Ultima mea vizita in Moldova, de tocmai 3 saptamini mi-a lasat un sentiment de dezgust total! Acum va fi pe toata viata intoarcere mea, si trebuie in continuare sa inghit debilismul asta???? Si cind te gindesti ca intr-adevar depinde de oameni, de vecini, de toti! nu de sef de stat sau de primar!

  [Răspunde]
• 

  vitalie, July 12, 2008 @ 11:39 am

  …mi-am formulat asa o pozitie: intotdeauna cand vad sau iau parte la asa situatii, sa ma pun alaturi de cei care nu admit sa fie calcati in picioare.

  Uneori am vazut oameni care se revoltau impotriva calcarii in picioare dar fara a avea o strategie de comportament, fara a fi demn, izolati si fara a fi increzuti in sine. Am vazut cazuri cand cei care nu admit prostia nu faceau asa cum ar fi mai bine – in rezultat agravand si mai tare situatia… este un moment foarte important.

  Dar imbucurator e faptul ca sunt tot mai multi care nu mai accepta sa fie calcati in picioare. Un caz de acestea: Intro dimineata mergeam la gradinita cu cel mai mare. In “noptiera” urla un radio cu cantece “şanson”. Eu ii spun: hai inchide muzica ca tare e de jale, disdedimineata, hai asa: ti-o pui cand mergi singur. Soferul, cu expresie ca se obijduieste, da mai incet, si pune o caseta, tot de acelas gen. Am ramas placut surprins in momentul cand incepeam sa-i spun ca ma incurca muzica lui ca sa discut cu copilul si poate liber sa si-o inchida, cel putin pana cobor eu, altii 3 pasageri, calm, fara posibilitate de manevra pentru sofer ii zic: “omul are dreptate, inchide-ti radioul pana cand nu s-a facut avion”. Şansonul a fost inchis imediat, pacat ca a trebuit sa cobor, as fi mers mai mult sa vad cand il porneste din nou…

  [Răspunde]
• 

  alru, July 23, 2008 @ 5:07 pm

  voi incerca sa traesc demn de acum incolo

  [Răspunde]

Spune!