de Sfântul Ilie. A 60-a aniversare…
Am băieţi, am şi eu un tată, dar…
…aceste cuvinte fiecare le trăieşte şi le înţelege în felul său, e ceva aparte pentru fiecare, cu o altă amărăciune şi o altă istorie…
…”ce multe am vrut să-i spun, dar nu i-am spus, ce multe-am vrut să-ntreb, da` …n-o raspuns”…
…”ştii ce rău imi pare şi mă doare, din şi în şi mai tare, tată?
ştiu”…
…”vreodată ş`de mine o să zică cineva ca m-o pierdut”…
Dor foarte mult toate întrebarile, răspunsurile şi toată mulţimea de cuvinte care trebuie să fie spuse şi auzite, dar care de obicei nu se rostesc.

Of si iara of, noua ni se pare ca avem inca mult timp in fata ca sa reusim sa exprimam gindurile si emotiile pentru cei dragi. Tot aminam si aminam…pina cind regretam intr-o zi