Alina Radu de la “Ziarul de Gardă” revine cu înc-o relatare a întâmplărilor victimelor şi judecătorilor la evenimentele din 7 aprilie 2009. Rămân a fi pe poziţia clară: Dacă au şi fost jocuri de culise în acele evenimente, la ele se poate ajunge numai apucând de ouă aceşti “judecători” şi “procurori”. Or măcar să fie puşi faţă în faţă cu victimele.

Sistemul şi-a învăţat, ani buni, judecătorii şi procurorii că se poate liber judeca la comanda de sus. În schimb primeau libertate în acţiuni de aceeaşi natură în jos. Ei avându-i la mână pe şefii lor care le dădeau ordine ilegale şi imorale. În rezultatul acceptării acestor jocuri, au degradat, s-au făcut nişte animale. Animale care-s gata de orice ordin murdar. Fiindcă îndeplinirea acestor ordine le deschide şi mai tare posibilităţile.

…La masă era un bărbat bine, îmbrăcat în mantie. Părea sătul, împlinit, se vedea pe chipul lui că are familie, probabil, copii. Oxana se gândea că un asemenea om o va înţelege, o va elibera şi poate îi va da voie imediat să îşi sune copilul. Dar toate gândurile Oxanei nu au ajuns niciodată la urechile judecătorului Dorin Popovici. «Numele!» — a fost prima propoziţie-cuvânt rostită de judecător. «Oxana Radu», a fost singura propoziţie rostită de ea. «Cinci zile îţi ajunge? Eşti liberă. Următorul!» — a fost a doua şi ultima frază rostită de judecătorul Popovici în faţa condamnatei Oxana Radu.

Acum vreau de la ancheta evenimentelor de la 7 aprilie să văd şi să-mi fac o bază de date cu:

1. Numele  tuturor judecătorilor care au acceptat tortura fizică şi în special morală şi au judecat oameni fără să-i intereseze vina.
2. Numele procurorilor.
3. Dacă măcar cineva din judecători şi procurori a refuzat să participe şi mai ales dacă a formulat asta documental.

Numele îmi trebuie ca să ştiu cu cine am de a face când dau ochii cu ei.

Şi principalul – dacă a.i.e. nu va face cunoscute numele judecătorilor şi procurorilor care au susţinut terorizarea societăţii în acea perioadă – nu este cu nimic mai bună decât cei care au fost daţi în opoziţie. Or că a fost implicată. Şi mâine va veni şi rândul a.i.e.

Aparte despre poliţişti. Acţiunile lor trebuie studiate cu atenţie:
A) Li s-a dat ordin să acţioneze.
B) Erau sub influenţa pietrelor primite şi a sângelui colegilor lor.
C) Nu ştiau cine este vinovat şi cine nu.
D) Sadiştii cu epoleţi din comisariate n-au fost bătuţi cu pietre în cap, ei au apărut mai târziu în joc, dar erau “cultivaţi” pe durata anterioară.

…La mitingul din 11 aprilie l-am întrebat pe Bujor care trecea pe alături, acum este ministrul Educaţiei: “D-l Bujor, v-am văzut pe tribună, de ce de acolo nu spune nimeni, nu se spune nimic, de compasiunea la adresa poliţiştilor care au avut de suferit?”

Ştii ce mi-a răspuns puliticianul? “Ce vrei să înceapă lumea a râde?”. Cu aşa unghi de vedere schimbul de replici nu avea nici un rost, or poate ştia şi altceva, ce nu ştiam eu. Dar eu n-aveam să râd dacă se spunea şi asta.

Dacă nu se vor clarifica aberaţiile de sistem social avute loc atunci, rămân conştient că pe viitor ne vor aşteapta timpuri mult mai grele. Seminţa fărădelegii a fost semănată mai înainte, la 7 aprilie a dat colţii, la moment continuă să se dezvolte la actorii acelor evenimente. Cineva sănătos la minte doreşte să vadă râuri de sânge aici?

Articolul a continuat la îngerdemon, luchianiuc, darie, preluat la erizanu [rămâne deschisă].