Chestia asta cu soluţiile este destul de bună, se crează subiecte de discuţii care ulterior pot trece la acţiuni.

Dar iaca, dacă îanafară de promo pentru cardurile sale bancare, gigantul bancar MoldovaAgroIndBank mai spunea şi ce face tehnic şi ce acţiuni de lobby întreprinde, pentru a ajunge PayPal în Moldova – era o ştire perfectă.

Dar aşa, cel puţin deocamdată, nu este nimic altceva decât o ştire oportunist-populistă.   Aşa că din motto-ul textului “În aşteptarea lui PayPal…” reiese că MAIB nu face nimic, doar îşi propomovează produsele lor în speranţa că cineva va aduce sistemul aici şi iaca, tut-kak-tut la tunsul profitului. Adică reies anume acele trei puncte din formularea “În aşteptarea lui PayPal…”.

Paypal

Citisem săptămâna trecută că una din persoanele cheie din conducerea PayPal-ului s-a referit precum că PayPal-ul nu va accepta degrabă Moldova în lista sa de ţări în care operează. A zis că nu vede nici un interes de activitate.

Dacă miliardul transferat de persoanele de peste hotare nu este un interes, apu nu ştiu. Asta pe lângă alte operaţiuni.

Îi dau dreptate, PayPal-ul nu ne va onora cu prezenţa degrabă. Şi nu atât că nu vrea omul cela – dar mai important – nici conducerea de vârf a Moldovei, nici băncile n-au nici cel mai mic interes în prezenţa la noi a acestui sistem de plăţi. Aşa că omul cela poate chiar să vrea în Moldova – lui nu i se va permite să intre:

1. În primul rând conducerea n-are nici un interes. Findcă nu se pricepe nici o brânză ce-i asta şi pentru că are anumite interese personale, voalate bine, în diferite bănci de la noi.
2. Nici băncile n-au interes fiindcă pierd bacşişul şi procentul pecare-l percep pentru transferurile bancare, Western Union etc.

Cât ar avea de câştigat omul simplu şi business-ul online dacă ar fi acest sistem – nimeni nu va spune niciodată.

S-ar putea să fie intenţia BNM pentru a netezi curba declinului. Dar aici apare o mică problemă. Dacă rata continuă în ritmul ultimelor 3 zile? Dacă asta durează 10 zile? Diferenţa permanentă dintre cursul real EUR/USD şi cel indirect stabilit de www.bnm.md poate genera şi deja generează o ofertă mai mare ca de obicei de Euro pe intern. Iar o “prăbuşire” momentană cu 5-10%+ a monedei europene pe piaţa internă ar genera panică la populaţia cu acumulări în Euro şi o criză de achitări în business.

Ieri cursul EUR/USD pe piaţa externă era în mediu de 1,2840, la bnm a fost de 16,5576/12,6197 (1,3120). Azi pe la brokerii FOREX avem rata de <1,2780, iar cea indirectă a bnm este de 1,2940:

Cursul oficial al MDL la 06.05.2010
USD 12.6133 -0.0064
EUR 16.3209 -0.2367

În final, vreau să cred că BNM procedează în acest mod pentru a susţine piaţa şi economia internă, ceea ce e foarte bine la nivel de intenţie. Dar cum n-ăi da, nu pot uita acel frumos septembrie a anului 1998…

sursa datelor – Banca Naţională a Moldovei.

Un exemplu mic. Ratele de la ww.bnm.md (vezi imaginea) pentru 5 februarie 2010 sunt:  USD 12.7669, respectiv EUR 17.6739. Dacă le împart una la alta ca să văd rata indirectă EUR/USD primesc 1,3844.

Această rată la brokerii FOREX ultima dată s-a înregistrat la orele 15,00 (ora noastră) 4 februarie 2010. A avut BNM timp să ajusteze? A avut 24+ ore.

Cred că specialiştii de la BNM foarte bine ştiu ce pot face cei_ cu_saci_cu_bani din aceste dezacordări. Asta în cazul că şi BNM nu participă în aceste scheme.

Şi mai ţin cont de faptul că acest curs nu se va schimbă pân luni şi că la momentul actual rata de schimb este deja de 1,3590. Am 2,54 eurocenţi diferenţa dintre preţul real al EURO şi cel “oferit” de BNM. Normal, băieţi, ţineţi-o tot aşa.

Tema şedinţei a fost Criza finaciar-bancară mondială creată de strănutul sistemului bancar modlovenesc în urma creşterii cu peste 50% a fiucersurilor (Futures) la tulburel şi poloboace.

Ministrul Don Don a fost apostrofat despre pericolul iminent generat de sistemului financiar moldovenesc, la creşterea enormă a căruia ar putea fi anihilată toată economia mondială prin atragerea în Republica Moldova a tuturor finanţelor de pe pământ. La această apostrofare D-l Don Don s-a răţoit la D-l Ghiţă Tufariul şi la D-l Dima Ursu precum că dacă nu le place – “las` să-şi ia banii şi s-o frece acasă”. În replică ei au început a cânta “Du-ma acasă, măi tramvai” şi s-au retras în fund…

Fiindcă “azi, înainte de alegerile de importanţă crucială pentru destinele ţării, bursele de valori, dar şi cele de mărfuri şi materii prime din Chişinău, Bălţi, Cahul, Străşeni, Criuleni şi Giurgiuleşti precum şi filialele lor din toate satele moldoveneşti nu vor fi influenţate de stat pentru a nu supăra multpătimitul ţăran basarabean. Care şi aşa are probleme mari cu aceste alejeri şi nu ştiu ce să facă: să vândă poama în raportul 10kg de poamă pentru 1 chil de motorină sau să-şi zdrobească 2-3 tone tulburel pe cap de locuitor şi să-şi organizeze un an de fericire?”. Din această cauză, în opinia lui Don Don, şi cresc fiucersurile la Tulburel pentru perioada ianuarie-mai cu aşa ritmuri galopante – ţăranii, pur şi simplu, s-au săturat, nu mai vor motorină şi îşi ţin tulburelul în beciurile proprii. S-au ghiftuit cu alte cuvinte.

În consecinţă, piaţa mondială va resimţi un deficit de tulburel şi un surplus de motorină, de care Don Don nu se face responsabil. Cu aşa logică îi poate fi pusă în cârcă şi scăderea la ~80$/baril pentru petrol a mai bârnâit Domnia sa.

Referitor la Fiucersurile la Poloboace, Ministrul a fost sec: dacă cresc – înseamnă că lumea cumpără poloboace pe un cap.

În finalul şedinţei, fiind întrebat cum vede evoluţia fiucersurilor indexului bursier G.S.P.C. (galoşi-sare-pâine-chibrituri) or măcar să spună ceva despre fiucersurile indexurile la bursele de materie primă M.M.M.D. (moldoveni-munca-înMoldova-peDegeaba) pentru perioada următoare, D-l Don Don a spus că el nu-i plătit ca analist economic. Şi în general nu-i prea ajung bani în ultima jumătate de an…

În tot acest răstimp, lângă un fiucers la Tulburel de 10 chile, care expira în seara zilei de azi, Ghiţă Tufariu şi Dima Ursu discutau ceva cu ardoare crescândă cu D-l CelCarePoateSemna HârtiiDin93. De menţionat că de astă dată hârtii nu se mai semnau, din contra – unele semnate mai înainte erau rupte.

În loc de concluzie:
“…Noaptea se lasă în mahala,
Pe strada noastră e pustiu…”

Prostia moldovenilor şi stomacul lor gol face “minuni”. Despre misiunea nobilă a unui medic devenit “om nobil” nu mai spun, gata , stingem lumina:

Când se stinge lumina?!

Click here to view the embedded video.

“Mă rog la Dumnezeu, în fiecare zi s-m-ajute,
Că viaţa nu miroase, dar tare pute,
Pe jos, răpănos, şi flămând până la os
Ţara mea eu o iubesc şi deatâta-s bucuros…

…Avem o ţară second-hand, mă tem că,
Şi nu mă tem de faliment fiindcă
Avem o ţară second hand, mă tem că,
Şi nu mă tem de faliment fiindcă…”

Regia: Igor Cobileanski
In roluri: Sergiu Voloc, Mihai Ciolac, Ion Sandu
Gen: Scurt metraj, 8 minute
Produs al Eusopolis Film

Băncile comerciale operează azi cam cu aşa cifre:

Notă: Procentul de comision l-am calculat aşa: Diferenţa Vânzare – Cumpărare / Cumpărare.

Nu mă preocupă acum care banci din cele enumerate sunt mai prietenoase cu mine. Cu toate că e important şi asta.

Întrebările critice ale zilei:

• Unde-i aprecierea/stabilitatea financiară, mult-trâmbiţată, a cursului leului?
• Unde-i surplusul de valută de pe piaţa noastră dacă numai nişte ecouri mici generează aşa situaţie? N-avem bursă de valori dezvoltată care să cadă şi să genereze haos. Mda, după cum spuneam aici – “orice crize finaciar bancare similare celei ipotecar-finaciare din septembrie 2007″ vor genera criză de proporţii la noi.
• De ce băncile comerciale îşi permit să afişeze aşa cursuri care măresc gradul de panică a populaţiei. Care alt interes au decât ca populaţia (şi alţi particpanţi) să intre în panică şi să înceapă a cumpăra valută de la bănci la aşa diferenţe de curs?

„Deprecierea continuă şi căderea bruscă în ultimele săptămîni a monedei euro este determinată de lipsa de clarviziune a Băncii Naţionale, prin neacceptarea cotării directe a leului faţă de moneda europeană. Astfel, se creează condiţii pentru îmbogăţirea unor operatori de pe piaţa financiară din contul populaţiei şi al agenţilor economici, în special al exportatorilor”

Se mai spune multe, câte ceva despre falimentul unelor bănci comerciale…

Nu pericolul de faliment a “unor bănci comerciale” ne paşte pe noi la cest moment. Adică asta-i un pericol mare, dar nu cel mai mare. Părerea mea legată nu atât de poziţia PLDM-ului cât de baliga noastră este următoarea:

Având în vedere aprecierea leului din ultimii 2 ani plus rata dobânzii bancare rar-întânite de 18,5% anuale (BNM), în sumă avem (7-8%an) + 18,5 = 25-26% anuale, nişte cifre de la care nu se dau în parte nimeni din domeniul speculativ extern de finanţe. În acest fel s-a creat o situaţie foarte periculoasă care favorizează intrarea (mai mult semi(infra/para)-legală) de capital speculativ pe piaţa noastră. Şi sunt absolut sigur că speculanţii externi au găsit formule şi canale (rosii, oranj, verzi, galbene, alebastre…) de a-şi intra finanţele pe piaţa noastră “fără multă gălăgie“. Desigur, intrarea asta este înafară de intrările de capital de la muncitorii moldoveni de peste hotare. Mai mult ca atât, piaţa finaciar bancară de la noi este dublu mai atractivă decât cele mai profitabile pieţe finaciare din lume: a dolarilor australian, nou-zelandez şi canadian la care reîntoarcerea anuală a investiţiilor (doar pe baza procentelor, făra considerarea ratei de apreciere continuă) constituie 6-8% anuale. Fără un grad mare de risc pentru aceste valute, deoarece ele fac parte din coşul de valute acoperite de bogăţii subpământene (commodities).

Se mai spune ceva despre deficitul balanţei comerciale… Treaba este că acest deficit reflectă în proporţie de circa 40-50% (~<750 mln şi nu 200 mln cum se spune în articol) cantitatea de bani externi intraţi semi(infra/para)-legal, pentru care se plătesc procentele stabilite de BNM.

Întrebarea capitală este CINE achită toate aceste procente!? Încerc să presupun aşa:

1. În primul rând cei care robesc aici.
2. În al doilea rand muncitorii de peste hotare.
3. Apoi exportatorii.

In final – Noi. Noi plătim 100+mln dolari anual procente stabilite de BNM şi creştem bogăţia cuiva. Nu plătesc politicenii şi economiştii(?) din subordinea lor.

P.S. Eu mă mir cum de Banca Naţională mai reflectă un bilanţ, relativ pozitiv, de acumulare a dolarilor… Au nu se arunca, cu zâmbet de domnişoară virgină care ţine mâna pe un membru sexual deplin funcţional, pe piaţă noastră niscaiva “cupoane” ca-n 1992-1993? Aşa zisa domnişoară poate să se trezească întro bună zi …complet violată…

P.P.S. În final această situaţie, presupun, va persista pânâ la sfârşitului anului financiar, când, în legătură (cu terminarea anului finaciar şi) cu alegerile,

• se vor retrage finaţe multe de aici,
• plus cheltuielile subterane de lei pentru alegeri,
• plus încercarea guvernanţilor de a menţine aparenţele…

Vom trăi şi vom vedea. Eu mi-am făcut concluziile, mi-o rămas doar un fleac – să am bani !

Am avut (ne)norocul să fiu legat în remunerări de valuta americană de prin 2002 până acum. Dacă până în 2006 situaţia era oarecum suportabilă în sistemul dolarii(euro)-leul-preţurile, din 2006 s-au început nişte lucruri paradoxale în comportamenul acestui leu. Încerc să-mi explic:

Până în 2006 leul, comparativ cu Euro şi USD se deprecia sau stagna, depinde de perioadă şi, respectiv pereche. Tot în acea perioadă era o evoluţie de creştere pentru Euro pe piaţa valutară externă. O situaţie de depreciere valutară lentă oarecum firească pentru economia Moldovei pornind de la inflaţie, şomaş, înviorarea economiei, se stabiliza sistemul valutei naţionale.

Din mai, 2006, leul a început a avea un comportament aiurit. Odată ce valuta europeană pe piaţa internaţională (Forex) se întărea comparativ cu dolarul (mai corect spus dolarul scădea) cursul euro/leu stătea pe loc şi numai dolar/leu o luă la vale. Se începuse o tendinţă de apreciere a leului moldovenesc destul de palpabilă fără semne clare de relansare a economiei, în special pentru omul simplu, unde măsluirea cifrelor din ministerul de finanţe nu se resimte în buzunar.

Se vede că noua creatură a lui Tălmaci şi capilor noştri, leul modificat genetic dintro oaie, a plăcut puterii atât de mult, că anul acesta poftele lor s-au înzecit. Pe fondul unei creşteri a preţurilor de 25-40%, stagnare economică şi nişte inundaţii, în ultimele 4 luni văd o apreciere a leului de circa 7%. De ex. în aceste 4 luni faţă de Euro leul s-a apreciat cu 13,85% şi faţa de dolarul SUA cu 7,4% (Pe piaţa valutară mondială Euro a cedat dolarului SUA cam 6,8%; şi se poate deduce aproximativ şi din cifrele de mai sus de 13,85 şi 7,4% ).

Firesc, în aceste 4 luni ar fi trebuit să asistăm la o apreciere a dolarului în raport cu leul de circa 3,5% sau cel puţin o stagnare faţa de dolar a leului şi, respectiv, depreciere a euro a euro de la -3,5% pânâ la -7%.

Totuşi De unde s-au luat aceste ~7% de apreciere? Nu se iau cumva din Afacerile BNM pe baza cursului valutar care îi defavorizează pe toţi cei care introduc valută în ţară, or exportă?! Dacă aprecierea considerabilă se ia numai pe asta, a surplusului de valută pe piaţa locală de la muncitori, atunci noi suntem în probleme foarte mari. Este de ajuns ca acest flux să scadă măcar cu 10-15% reieşite din:

• devalorizarea bruscă a monedei Euro,
• scăderea preţului la petrol sub 100$, deasemenea la materiile prime, urmată de strângerea curelii în construcţiile private ruseşti care dau majoritatea locurilor de muncă moldovenilor din Rusia,
• oboseala puţinilor exportatori locali,
• stagnarea mondială a economiilor avansate,
• crize finaciar bancare similare celei ipotecar-finaciare din septembrie 2007.

Eu văd (şi simt) această apreciere ca ceva defavorabil mie şi foarte vulnerabil economiei. E de ajuns ca să inceapă una din situaţie de criză de mai sus (or alta neenumărată) ca să înceapă să pută în toată Moldova ca la Botanica şi mai ceva.

Unica folosinţă a acestei aprecieri rapide pot fi declaraţiile demagocice ale guvernării, că, iaca, am ajuns că pensionarii primesc 60$ (faţă de 15$ cât primeau acum 8 ani, despre puterea de cumpărare nu trebuie să spună nimic) iar leafa medie este de 3-400$.

Şi atunci Talmaci poate să semneze bancnote similare bancii din Botswana.

Iar un prim-ministru să se laude respectiv: iată le mărim leafa bujătarilor cu 100 de î-î-î…PULE…adica aşa se numesc în Botswana noastră banii! Şi noi strigăm: Ura-a-a-a!

Persoana in cauza activa in oficiul din Paris al acestei banci si, asa cum se poate deduce din comentariile scurte ale presei, se ocupa cu speculatii in domeniul Futures la bursele europene. Cineva din colegii lui a relatat ca acest activist este un trader care nu se remarcase cu nimic pe parcursul activitatii. Dar s-a dovedit ca facea o contabilitate dubla a ctivitatilor sale…

"Noi speram sa va felicitam Luni (21.01.08) cu noutatea unui record de profituri pentru anul 2007. In schimbul felicitarilor – eu sunt aici pentru a va aduce la cunostinta informatia despre pierderile incredibile…"

a inceput Bouton ieri sedinta din cartierul general al bancii.

Acum partipantii la Burse, inafara de socurile pe care le au in legatura cu miscarile masive ale indicilor bursieri, vorbesc despre vremuri grele, cand un singur om poate sa faca operatiuni care se termina cu pierderi colosale.
Richard S. Fuld, Jr., seful Lehman Brothers, "in zilele noastre nu-l mai surprinde nimic".
Frederic Hamm de la Agilis Gestion considera ca ceea ce s-a intamplat "va leza reputatia bancii".
De la Mobiasbanca nu avem nimic noutati (acum un an actiunile i-au fost cumparate de Societe Generale). Eu m-as mira daca ei cel putin stiu de asta.

Ceva similar s-a intamplat anul trecut cu banca franceza Credit Agricole, care pierduse in rezultatul actiunilor nesanctionate ale traderilor 250 mln Eu.

Surse:

1. http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=20601087&sid=awdX2SvGEIgE&refer=home

2. http://economie.moldova.org/stiri/rom/22987/

3. http://ap.google.com/article/ALeqM5h4ncvzDOrXAnqyB9avT4zvg1iJTQD8UCS99G0