Bogăţia Moldovei şi argaţii ei

Am găsit acum noapte o părere interesantă. De fapt spuneam despre asta doar câteva zile în urmă. La unimedia, care îmi relatează părerea PLDM, se spune aşa:

„Deprecierea continuă şi căderea bruscă în ultimele săptămîni a monedei euro este determinată de lipsa de clarviziune a Băncii Naţionale, prin neacceptarea cotării directe a leului faţă de moneda europeană. Astfel, se creează condiţii pentru îmbogăţirea unor operatori de pe piaţa financiară din contul populaţiei şi al agenţilor economici, în special al exportatorilor”

Se mai spune multe, câte ceva despre falimentul unelor bănci comerciale…

Nu pericolul de faliment a “unor bănci comerciale” ne paşte pe noi la cest moment. Adică asta-i un pericol mare, dar nu cel mai mare. Părerea mea legată nu atât de poziţia PLDM-ului cât de baliga noastră este următoarea:

Având în vedere aprecierea leului din ultimii 2 ani plus rata dobânzii bancare rar-întânite de 18,5% anuale (BNM), în sumă avem (7-8%an) + 18,5 = 25-26% anuale, nişte cifre de la care nu se dau în parte nimeni din domeniul speculativ extern de finanţe. În acest fel s-a creat o situaţie foarte periculoasă care favorizează intrarea (mai mult semi(infra/para)-legală) de capital speculativ pe piaţa noastră. Şi sunt absolut sigur că speculanţii externi au găsit formule şi canale (rosii, oranj, verzi, galbene, alebastre…) de a-şi intra finanţele pe piaţa noastră “fără multă gălăgie“. Desigur, intrarea asta este înafară de intrările de capital de la muncitorii moldoveni de peste hotare. Mai mult ca atât, piaţa finaciar bancară de la noi este dublu mai atractivă decât cele mai profitabile pieţe finaciare din lume: a dolarilor australian, nou-zelandez şi canadian la care reîntoarcerea anuală a investiţiilor (doar pe baza procentelor, făra considerarea ratei de apreciere continuă) constituie 6-8% anuale. Fără un grad mare de risc pentru aceste valute, deoarece ele fac parte din coşul de valute acoperite de bogăţii subpământene (commodities).

Se mai spune ceva despre deficitul balanţei comerciale… Treaba este că acest deficit reflectă în proporţie de circa 40-50% (~<750 mln şi nu 200 mln cum se spune în articol) cantitatea de bani externi intraţi semi(infra/para)-legal, pentru care se plătesc procentele stabilite de BNM.

Întrebarea capitală este CINE achită toate aceste procente!? Încerc să presupun aşa:

1. În primul rând cei care robesc aici.
2. În al doilea rand muncitorii de peste hotare.
3. Apoi exportatorii.

In final - Noi. Noi plătim 100+mln dolari anual procente stabilite de BNM şi creştem bogăţia cuiva. Nu plătesc politicenii şi economiştii(?) din subordinea lor.

P.S. Eu mă mir cum de Banca Naţională mai reflectă un bilanţ, relativ pozitiv, de acumulare a dolarilor… Au nu se arunca, cu zâmbet de domnişoară virgină care ţine mâna pe un membru sexual deplin funcţional, pe piaţă noastră niscaiva “cupoane” ca-n 1992-1993? Aşa zisa domnişoară poate să se trezească întro bună zi …complet violată…

P.P.S. În final această situaţie, presupun, va persista pânâ la sfârşitului anului financiar, când, în legătură (cu terminarea anului finaciar şi) cu alegerile,

• se vor retrage finaţe multe de aici,
• plus cheltuielile subterane de lei pentru alegeri,
• plus încercarea guvernanţilor de a menţine aparenţele…

Vom trăi şi vom vedea. Eu mi-am făcut concluziile, mi-o rămas doar un fleac - să am bani !